pentru puterea de a intelege

V-aţi întrebat vreodată care este rostul vostru, cu adevărat, ce trebuie păstrat şi ce trebuie aruncat, ca nişte vreascuri uscate? Eu chiar mă întreb dacă nu cumva trebuie să uităm anumite lucruri, pentru a nu ne încărca viaţa cu pra multe lucruri care, la un moment dat, ne pot sufoca.
Şi aşa mi-a venit în minte o filosofie a uitării. Una în care trebuie supuse interogării toate vechile noastre credinţe şi tot ceea ce ne-a influenţat, la un moment dat, deciziile. Ar trebui, mai degrabă, supuse interogării raţionamentele adevărate. Apoi conceptele. Şi la sfârşit, un fel de recycle bin care să le adăpostească.
Dar uitarea nu ca o posibilă reîntoarcere, ci o dispariţie definitivă, o ştergere din mintea noastră a vechilor idealuri. Cred...
Este posibilă o filosofie a uitării.