pentru puterea de a intelege

Exista ipoteza că Știința Renașterii erau lipsite de „valoarea de întrebuinţare”; metoda acestei ştiinţe condamna la eşec ştiinţele Renaşterii, precum astrologia, medicina, alchimia şi magia. Pentru oamenii Renaşterii, valoarea relativă de întrebuinţare a astrologiei era la fel de ridicată ca aceea pe care o atribuim în zilele noastre teoriilor radioactivităţii sau relativităţii. Medicina astrologică era întemeiată pe premise infantile, însă leacurile-i naturale se dovedeau, uneori, eficace.

Şi alchimia a înregistrat numeroase eşecuri; deşi Newton a fost preocupat de aceste ştiinţe, nu a publicat studiile referitoare la ea, deoarece trăia într-o epocă a puritanismului, care avea oroarea de ştiinţe oculte, după ei, nu erau conforme cu spiritul bibliei. În ceea ce priveşte magia, valoarea ei de întrebuinţare a fost relativă, sub eticheta de magie naturală circulau cunoştinţe de fabricare a culorilor, metode de criptografie, stenografie, manipulare a indivizilor, etc.

În cazul ideologiilor Renaşterii, întâlnim doctrina creştină ş instituţiile Bisericii; adevărul revelat primează asupra oricărui adevăr temporal. Spiritul ştiinţific modern renunţă la marile postulate pentru a clădi pe raţionamente inductive. Acest spirit s-a născut ca o muscă apteră care a avut norocul de a trece neobservată şi de a nu fi eliminată de neîndurătoarea selecţie naturală, Cum se înmulţeşte musca apteră? În condiţiile în care rugurile vrăjitoarelor umpleau Europa, iar Reforma Religioasă prefera ca singura carte de pe pământ să fie Biblia, o invocare magică sau o experienţă alchimică putea să coste viaţa cuiva.

Se renunţă la astrologie (din cauza fricii), la magie, alchimie, oamenii retrăgându-se precum Newton, într-o tăcere prudentă; Galilei a trecut aproape de rug fiindcă începuse să se opună tomismului; Bruno a fost ars pentru că era un magician impertinent.